Editing Openai/690b72ee-3fd4-8012-b95e-dea4c208016b (section)

==== ### ====
# Echilibru procesual (egalitatea armelor) În orice sistem democratic, inculpatul trebuie să aibă aceleași instrumente de apărare ca acuzarea. Dacă procurorul poate contesta o soluție favorabilă inculpatului, dar inculpatul nu poate contesta una defavorabilă, se încalcă art. 21 alin. (3) din Constituție și art. 6 din CEDO.
# Respectarea jurisprudenței europene (CEDO) Cazuri precum Baka vs. Ungaria sau Kudeshkina vs. Rusia au stabilit că accesul la o cale efectivă de atac este parte din dreptul la un proces echitabil.
# Uniformitatea aplicării legii Decizia CCR repară o anomalie: până acum, în același dosar, unii inculpați puteau beneficia de prescripție, alții nu, fără posibilitate de corectare judiciară.
# Crește încrederea publică în justiție Faptul că CCR intervine în favoarea echilibrului părților poate fi perceput ca o corecție a tendinței de protejare excesivă a acuzării.

===== 1. Risc de abuz procedural Se deschid noi căi de atac pentru condamnați, ceea ce poate congestiona Înalta Curte și întârzia definitivarea proceselor. =====
# Posibil efect retroactiv mascat Unii inculpați ar putea încerca să redeschidă dosare vechi, invocând că au fost privați de recurs în casație, ceea ce poate genera haos juridic.
# Slăbirea autorității hotărârilor definitive Extinderea necontrolată a recursului în casație poate afecta principiul securității juridice.
# Percepție publică negativă Într-un context de neîncredere în instituții, decizia poate fi percepută (injust, dar politic exploatabil) ca o portiță pentru „salvarea corupților”.